BlackKakapo/sentences-ro · Datasets at Hugging Face

text large_string
Jurnal de călătorie în arhiva TVR (Vol.
1, ediția I), Editura Humanitas Educațional, București, 2006.
ISBN 973-689-063-5 Stratone, Nelu.
Rock sub seceră și ciocan, Editura Hyperliteratura / Ariergarda, Timișoara, 2016.
ISBN 978-606-93821-9-6 Legături externe Iris Nelu Dumitrescu – Site oficial Iris Nelu Dumitrescu – Pagina oficială Facebook Iris Cristi Minculescu, Valter & Boro – Pagina oficială Facebook Rockmania.net – Fansite Iris Discografia formației Iris pe site-ul Discogs Un triumf numit Iris, Formula AS, nr.
438/2000 Aniversare: Iris - 25 de ani: "La Mulți Ani, prieteni!", Formula AS, nr.
536/2002 Povestea de 35 de ani a trupei Iris, 2 noiembrie 2011, Evenimentul zilei Iris, o iubire fără sfârșit, 13 martie 2006, Cătălina Iancu, Jurnalul Național Aniversare: Iris - 25 de ani "La Mulți Ani, prieteni!", Iulian Ignat, Formula AS, nr.
698/2005 Interviuri "Avem o energie extraordinară și cântăm mai bine ca acum 15 ani", Iulian Ignat, Formula AS, nr.
361/1999 25 de ani de "Formula...
Unu", Formula AS , nr.
502/2002 VIDEO „E normal să nu mai fim unica supapă de distracție“, 18 noiembrie 2010, Ruxandra Grecu, Adevărul Valter Popa, chitaristul de la Iris: "Prima mea chitară era din tablă și semăna cu o tigaie", 13 decembrie 2011, Evenimentul zilei Cristi Minculescu vorbește despre albumul IRIS 35 de ani, 12 aprilie 2012, Info Music Fondări în 1977 Formații rock Formații hard rock Formații rock românești Formații românești Formații rock din București
O enciclopedie este un compendiu lexicografic, scris în mod sistematic, al cunoștințelor umane.
Acest termen vine din greacă: εγκύκλιος παιδεία, enkylios paideia („într-un cerc al cunoașterii”).
Enciclopediile pot fi generale, conținând articole din toate domeniile (ex: Encyclopædia Britannica) sau pot fi specializate doar pe un anume domeniu (ex: enciclopedii de muzică, fizică, etc.).
În afară de acestea mai există și enciclopedii cu o varietate de domenii dintr-o singură țară sau cultură (ex: Marea Enciclopedie Sovietică sau Rocarta).
Lucrări enciclopedice s-au făcut în mare parte din istoria omenirii, dar termenul de enciclopedie nu a fost utilizat înainte de secolul XVI.
Primele lucrări enciclopedice Scriitori din antichitate (ex: Aristotel) au încercat să creeze o lucrare care să cuprindă toată cunoașterea umană din acea vreme.
Un exemplu este Naturalis Historia de Pliniu cel Bătrân.
Faimoasa Enciclopedie Britanică a avut un început modest, între 1768 și 1771 au fost publicate trei volume.
Poate cea mai cunoscută enciclopedie a acelor vremuri a fost Enciclopedia Franceză, enciclopedie editată de către Jean Baptiste le Rond d'Alembert și Denis Diderot, fiind terminată în 1772, având 28 de volume, 71.818 articole și 2.885 de ilustrații.
Enciclopedii pentru copii Astăzi, o sumedenie de enciclopedii bazate pe multe subiecte au fost tipărite.
Acestea există și în format pentru copii, având nume ca mica enciclopedie a copiilor sau prima mea enciclopedie.
Vezi și Enciclopedism Lexicon Wikipedia Bibliografie DEX-1996, pag.
Legături externe Cum a aparut prima enciclopedie din lume, 1 iulie 2013, Victor Pitigoi, Ziare.com
Wikipedia (pronunțat în română sau , iar în engleză ) este o enciclopedie generală, disponibilă pe Internet în mai multe limbi, având conținut ce poate fi utilizat liber și dezvoltat de oricine.
Este dezvoltată prin colaborarea voluntară a unui mare număr de persoane și administrată de fundația non-profit Wikimedia.
Face parte din fenomenul numit Web 2.0.
Prefixul din denumirea Wikipedia se referă la metoda „wiki” de a edita pagini de web în colaborare, o metodă simplă și rapidă care permite participarea unui mare număr de persoane la redactarea aceluiași material.
În limba hawaiiană wiki wiki, scris și wiki-wiki, înseamnă „iute-iute”.
Proiectul a început în limba engleză la 15 ianuarie 2001 la inițiativa lui Jimmy Wales și Larry Sanger.
Ediția în limba engleză, cea mai dezvoltată dintre versiuni, a depășit în anul 2007 pragul de 2 milioane de articole, iar numărul de articole în toate limbile a depășit 9 milioane.
Ediția în limba română are în prezent aproximativ de articole.
Ulterior noi proiecte au început să construiască Wikipedia în alte limbi, în prezent existând peste 200 de proiecte, dintre care circa 100 sunt active.
Wikipedia folosește software liber, fiind inspirată de ideile lui Richard Stallman, fondator al Free Software Foundation, probabil primul care a propus existența unei enciclopedii complet libere.
Același nume, Wikipedia, desemnează și site-ul Wikipedia.org, unde se pot accesa articolele scrise în cadrul proiectului și unde voluntarii participă la dezvoltarea lui.
Istorie Wikipedia a fost descrisă ca o Enciclopedie Galactică (Encyclopedia Galactica) încă de la începutul istoriei sale (din 2005).
Aceste comparații au fost făcute atât cu versiunea lui Isaac Asimov, cât și cu versiunea lui Douglas Adams, datorită gamei sale cuprinzătoare.
Autori La scrierea articolelor din Wikipedia poate contribui oricine.
Pentru a modifica articolele sau a adăuga altele noi nu este necesară nicio identificare a persoanelor și nicio verificare a competenței lor.
În general, acest caracter liber al proiectului este privit cu suspiciune, întrucât este greu de imaginat că în urma unui astfel de proces neîngrădit se poate crea o lucrare enciclopedică de calitate.
Vizitatorii sitului Wikipedia întreabă adesea: „Bine, dar atunci orice neștiutor sau răuvoitor poate să scrie în articole absolut orice!
Mai mult, oricine poate să șteargă contribuțiile valoroase făcute de alții!
Nu e periculos?” Deși într-adevăr articolele sunt uneori vandalizate de răuvoitori, modificările operate sunt permanent supravegheate de către comunitatea de utilizatori, care în timp s-au organizat și, pe lângă activitatea de dezvoltare continuă a proiectului, reușesc și să facă față atacurilor.
Imediat ce apare o modificare nepotrivită, ea este anulată iar persoana respectivă avertizată, totul petrecându-se de obicei într-un interval de câteva minute.
În plus administratorii sitului au și posibilitatea de a bloca accesul la editare al răuvoitorilor.
Printre contribuitori se află oameni din toate părțile lumii și toate categoriile de vârstă, singurele condiții fiind accesul la internet și dorința de a participa la scrierea unei enciclopedii.
Desigur, sunt preferați editorii care cunosc suficient de bine un domeniu și care pot redacta articolele într-un stil propriu unei enciclopedii.
Wikipedia în limba română Wikipedia în limba română (abreviată uneori „ro.wp”) a început în luna iulie 2003.
Versiunile inițiale ale paginii principale și ale primelor articole au fost scrise pe 12 iulie.
În 15 iulie Bogdan Stăncescu (cu numele de utilizator Gutza) a primit statutul de administrator și a început să traducă interfața din limba engleză.
Tot el a făcut primele eforturi de atragere a contribuitorilor, adresându-se prin e-mail mai multor universități și Academiei Române.
Aceste demersuri au fost curând remarcate de presă și au avut ca urmare publicarea unor articole de prezentare a Wikipediei.
Referitor la începuturile Wikipediei în limba română, Bogdan Stăncescu a mărturisit următoarele: Pe mine m-a încântat conceptul pe care l-am descoperit la Wikipedia în engleză și i-am întrebat pe cei de acolo cum aș putea să ajut la cultivarea site-ului în română.
Am și acum răspunsul în arhiva de mailuri: «Oh, you just want to be a sysop?
Done!» («Tot ce vrei este să fii un sysop?
S-a făcut!»).
Așa că m-am apucat de treabă.
Am tradus toată interfața — neașteptat de mult de lucru și tot au scăpat niște greșeli pe care mi le-au semnalat contribuitorii mai târziu — și m-am pus pe scris articole care să dea o formă și o direcție site-ului.
Până la sfârșitul aceluiași an Wikipedia în limba română avea deja nu mai puțin de 3.000 de articole și ocupa astfel locul 16 în clasamentul edițiilor Wikipediei.
Proiectul s-a dezvoltat în continuare ajungând la 10.000 de articole la 13 decembrie 2004, 50.000 de articole la 5 ianuarie 2007, depășind 100.000 de articole la data de 11 ianuarie 2008.
În prezent există aproximativ de articole la Wikipedia în limba română și circa de utilizatori înregistrați.
De-a lungul existenței sale Wikipedia în limba română s-a aflat în fața mai multor probleme.
Astfel, crearea automată a unei serii de proiecte în alte limbi, pe baza standardelor internaționale, a dus printre altele la apariția unei Wikipedii în limba moldovenească, urmare a faptului că această limbă avea în standardul ISO 639 codurile mo și mol, separate de limba română.
Acest proiect permitea inițial scrierea articolelor atât în alfabetul latin cât și în cel chirilic (forma moldovenească de dinainte de 1989), dar ca urmare a numărului foarte redus de articole funcționa în mare măsură ca un portal cu trimiteri spre Wikipedia în limba română.
După numeroase și aprinse discuții proiectul a fost în cele din urmă înghețat în anul 2006, pe baza faptului că limba moldovenească și limba română sunt identice și că nu s-au găsit vorbitori nativi ai acestei limbi care să dorească să contribuie în alfabetul chirilic.
În anul 2010 Wikipedia în limba română a trecut la utilizarea semnelor diacritice corecte din limba română, mai exact virgule sub ș și ț (care până atunci apăreau în mod greșit drept sedile).
Acest proces a putut fi în mare măsură automatizat, astfel încât dacă cineva scrie sau caută cu diacritice greșite, acestea sunt acum corectate automat.
Legislație În ciuda prejudecăților că Wikipedia în limba română ar trebui să se supună dreptului românesc, Fundația Wikimedia nu recunoaște altă legislație decât cea californiană și cea federală a SUA; fundația va da curs oricărei cereri de cooperare judiciară internațională în urma unui mandat judecătoresc recunoscut în statul California.
Drepturile de autor românești sunt valabile pe Wikipedia deoarece ele sunt recunoscute ca urmare a tratatelor internaționale la care SUA este parte—sigur, ele sunt recunoscute în măsura în care legislația SUA le recunoaște, iar asta poate avea unele diferențe, în plus sau în minus, față de legislația în vigoare în România.
Argumentul că Wikipedia în limba amhară ar fi supusă legislației Etiopiei s-a dovedit invalid; un administrator care a preferat legile Etiopiei (care condamnă homosexualitatea) politicilor Fundației Wikimedia (care interzic discriminarea homosexualilor) a fost blocat în mod permanent pe toate serverele Wikipediilor.
Fundația nu recunoaște legile etiopiene și nu se supune lor.
În mod similar, Wikipedia în limba persană nu se supune legislației Iranului, Wikipedia în limba chineză nu se supune legislației Chinei, iar Wikipedia în limba română nu se supune legislației României.
Wikipedia este proprietatea privată a Fundației Wikimedia.
În cultura populară Olga Tokarczuk (Premiul Nobel pentru literatură) afirmă în romanul ei Rătăcitorii că Wikipedia este un proiect minunat, dar scriitoarea precizează că este imposibil ca să fie scrise toate cunoștințele umane și suma experiențelor umane.
Însă unele afirmații pot induce în eroare, de exemplu „Oamenii pun pe Wikipedia tot ce știu ei” lasă impresia că Wikipedia s-ar baza pe cercetarea originală, nu pe cunoștințele culese din surse de încredere.
Note Vezi și Listă de Wikipedii Wikipedia:Wikipedist Wikipedia:Acoperire în presă Legături externe Situl oficial Wikipedia Lista Wikipediilor Cuvinte-valiză
Biologia este știința naturală care se ocupă cu studiul vieții și al tuturor organismelor vii.
Ca știință a vieții, biologia studiază organismele din punct de vedere structural, al proceselor chimice, al interacțiilor moleculare, al mecanismelor fiziologice, al dezvoltării și al evoluției.
În ciuda complexității acestei științe, există doar câteva concepte simple care stau la baza acesteia, și anume teoria celulară, evoluția, genetica și homeostazia.
Astfel, în teoria fundamentală a biologiei spune că celula este unitatea de bază a vieții, gena este unitatea de bază a eredității, iar evoluția este motivul pentru apariția sau extincția speciilor.
Organismele vii sunt sisteme termodinamice a căror supraviețuire se bazează pe transformarea continuă a energiei și pe descreșterea entropiei locale, cu scopul menținerii homeostaziei (stării de echilibru intern a unui organism).
Termenul a fost creat și introdus în știință in 1802 de către Jean-Baptiste de Lamarck și G.
Treviranus și provine din cuvintele grecești βίος / bios, « viață » și λόγος / logos, « cuvânt, discurs, știință ».
Cele mai vechi cunoștințe scrise din domeniul biologiei datează de la Aristotel și Teofrast.
Dintre personalitățile biologiei mondiale putem aminti pe G.L.L.
de Buffon, G.
Cuvier, J.H.
Fabre, Ernst Haeckel, Jean-Baptiste de Lamarck, Carl Linné, Charles Darwin, G.J.
Mendel, Th.
Schwann, H.
de Vries, Alfred Russel Wallace, A.
În prezent, este una dintre materiile standard de învățământ în școli și universități de pretutindeni, iar peste un milion de articole sunt publicate anual într-un număr mare de jurnale din domeniul biologiei și medicinei.
Subdomeniile sau ramurile biologiei sunt diverse și sunt definite în funcție de metodele de cercetare implicate și de sistemele biologice luate în studiu: biomatematica utilizează metode matematice cu scopul formulării unor modele cantitative, în timp ce biologia experimentală se bazează pe date empirice pentru validarea unor teorii propuse.
Astfel, se dorește înțelegerea mecanismelor vieții, modului în care aceasta a apărut și a evoluat din materie anorganică, lipsită de viață, în urmă cu aproximativ 4 miliarde de ani în urmă și motivul pentru care sistemele biologice au continuat să crească în complexitate.
Istorie Apariția termenului Termenul biologie este derivat din cuvântul grecesc , bios, „viață”, la care s-a alipit sufixul , -logia, „studiu”.
Versiunea în limba latină a termenului a fost utilizată pentru prima dată în anul 1736, când savantul suedez Carl Linnaeus (Carl von Linné) a folosit termenul biologi în lucrarea sa, Bibliotheca botanica.
Termenul a reapărut în anul 1766 în lucrarea Philosophiae naturalis sive physicae: tomus III, continens geologian, biologian, phytologian generalis, realizată de către Michael Christoph Hanov, discipolul lui Christian Wolff.
Prima variantă a termenului în limba germană, Biologie, a fost utilizat abia în anul 1771 în traducerea cărții lui Linné.
În 1797, Theodor Georg August Roose a utilizat denumirea într-o prefață a cărții sale, Grundzüge der Lehre van der Lebenskraft.
Karl Friedrich Burdach a folosit termenul într-un sens mai restrâns, indicând studiul ființei umane din punctul de vedere morfologic, fiziologic și psihologic (Propädeutik zum Studien der gesammten Heilkunst).

Jurnal de călătorie în arhiva TVR (Vol.

1, ediția I), Editura Humanitas Educațional, București, 2006.

ISBN 973-689-063-5 Stratone, Nelu.

Rock sub seceră și ciocan, Editura Hyperliteratura / Ariergarda, Timișoara, 2016.

ISBN 978-606-93821-9-6 Legături externe Iris Nelu Dumitrescu – Site oficial Iris Nelu Dumitrescu – Pagina oficială Facebook Iris Cristi Minculescu, Valter & Boro – Pagina oficială Facebook Rockmania.net – Fansite Iris Discografia formației Iris pe site-ul Discogs Un triumf numit Iris, Formula AS, nr.

438/2000 Aniversare: Iris - 25 de ani: "La Mulți Ani, prieteni!", Formula AS, nr.

536/2002 Povestea de 35 de ani a trupei Iris, 2 noiembrie 2011, Evenimentul zilei Iris, o iubire fără sfârșit, 13 martie 2006, Cătălina Iancu, Jurnalul Național Aniversare: Iris - 25 de ani "La Mulți Ani, prieteni!", Iulian Ignat, Formula AS, nr.

698/2005 Interviuri "Avem o energie extraordinară și cântăm mai bine ca acum 15 ani", Iulian Ignat, Formula AS, nr.

361/1999 25 de ani de "Formula...

Unu", Formula AS , nr.

502/2002 VIDEO „E normal să nu mai fim unica supapă de distracție“, 18 noiembrie 2010, Ruxandra Grecu, Adevărul Valter Popa, chitaristul de la Iris: "Prima mea chitară era din tablă și semăna cu o tigaie", 13 decembrie 2011, Evenimentul zilei Cristi Minculescu vorbește despre albumul IRIS 35 de ani, 12 aprilie 2012, Info Music Fondări în 1977 Formații rock Formații hard rock Formații rock românești Formații românești Formații rock din București

O enciclopedie este un compendiu lexicografic, scris în mod sistematic, al cunoștințelor umane.

Acest termen vine din greacă: εγκύκλιος παιδεία, enkylios paideia („într-un cerc al cunoașterii”).

Enciclopediile pot fi generale, conținând articole din toate domeniile (ex: Encyclopædia Britannica) sau pot fi specializate doar pe un anume domeniu (ex: enciclopedii de muzică, fizică, etc.).

În afară de acestea mai există și enciclopedii cu o varietate de domenii dintr-o singură țară sau cultură (ex: Marea Enciclopedie Sovietică sau Rocarta).

Lucrări enciclopedice s-au făcut în mare parte din istoria omenirii, dar termenul de enciclopedie nu a fost utilizat înainte de secolul XVI.

Primele lucrări enciclopedice Scriitori din antichitate (ex: Aristotel) au încercat să creeze o lucrare care să cuprindă toată cunoașterea umană din acea vreme.

Un exemplu este Naturalis Historia de Pliniu cel Bătrân.

Faimoasa Enciclopedie Britanică a avut un început modest, între 1768 și 1771 au fost publicate trei volume.

Poate cea mai cunoscută enciclopedie a acelor vremuri a fost Enciclopedia Franceză, enciclopedie editată de către Jean Baptiste le Rond d'Alembert și Denis Diderot, fiind terminată în 1772, având 28 de volume, 71.818 articole și 2.885 de ilustrații.

Enciclopedii pentru copii Astăzi, o sumedenie de enciclopedii bazate pe multe subiecte au fost tipărite.

Acestea există și în format pentru copii, având nume ca mica enciclopedie a copiilor sau prima mea enciclopedie.

Vezi și Enciclopedism Lexicon Wikipedia Bibliografie DEX-1996, pag.

Legături externe Cum a aparut prima enciclopedie din lume, 1 iulie 2013, Victor Pitigoi, Ziare.com

Wikipedia (pronunțat în română sau , iar în engleză ) este o enciclopedie generală, disponibilă pe Internet în mai multe limbi, având conținut ce poate fi utilizat liber și dezvoltat de oricine.

Este dezvoltată prin colaborarea voluntară a unui mare număr de persoane și administrată de fundația non-profit Wikimedia.

Face parte din fenomenul numit Web 2.0.

Prefixul din denumirea Wikipedia se referă la metoda „wiki” de a edita pagini de web în colaborare, o metodă simplă și rapidă care permite participarea unui mare număr de persoane la redactarea aceluiași material.

În limba hawaiiană wiki wiki, scris și wiki-wiki, înseamnă „iute-iute”.

Proiectul a început în limba engleză la 15 ianuarie 2001 la inițiativa lui Jimmy Wales și Larry Sanger.

Ediția în limba engleză, cea mai dezvoltată dintre versiuni, a depășit în anul 2007 pragul de 2 milioane de articole, iar numărul de articole în toate limbile a depășit 9 milioane.

Ediția în limba română are în prezent aproximativ de articole.

Ulterior noi proiecte au început să construiască Wikipedia în alte limbi, în prezent existând peste 200 de proiecte, dintre care circa 100 sunt active.

Wikipedia folosește software liber, fiind inspirată de ideile lui Richard Stallman, fondator al Free Software Foundation, probabil primul care a propus existența unei enciclopedii complet libere.

Același nume, Wikipedia, desemnează și site-ul Wikipedia.org, unde se pot accesa articolele scrise în cadrul proiectului și unde voluntarii participă la dezvoltarea lui.

Istorie Wikipedia a fost descrisă ca o Enciclopedie Galactică (Encyclopedia Galactica) încă de la începutul istoriei sale (din 2005).

Aceste comparații au fost făcute atât cu versiunea lui Isaac Asimov, cât și cu versiunea lui Douglas Adams, datorită gamei sale cuprinzătoare.

Autori La scrierea articolelor din Wikipedia poate contribui oricine.

Pentru a modifica articolele sau a adăuga altele noi nu este necesară nicio identificare a persoanelor și nicio verificare a competenței lor.

În general, acest caracter liber al proiectului este privit cu suspiciune, întrucât este greu de imaginat că în urma unui astfel de proces neîngrădit se poate crea o lucrare enciclopedică de calitate.

Vizitatorii sitului Wikipedia întreabă adesea: „Bine, dar atunci orice neștiutor sau răuvoitor poate să scrie în articole absolut orice!

Mai mult, oricine poate să șteargă contribuțiile valoroase făcute de alții!

Nu e periculos?” Deși într-adevăr articolele sunt uneori vandalizate de răuvoitori, modificările operate sunt permanent supravegheate de către comunitatea de utilizatori, care în timp s-au organizat și, pe lângă activitatea de dezvoltare continuă a proiectului, reușesc și să facă față atacurilor.

Imediat ce apare o modificare nepotrivită, ea este anulată iar persoana respectivă avertizată, totul petrecându-se de obicei într-un interval de câteva minute.

În plus administratorii sitului au și posibilitatea de a bloca accesul la editare al răuvoitorilor.

Printre contribuitori se află oameni din toate părțile lumii și toate categoriile de vârstă, singurele condiții fiind accesul la internet și dorința de a participa la scrierea unei enciclopedii.

Desigur, sunt preferați editorii care cunosc suficient de bine un domeniu și care pot redacta articolele într-un stil propriu unei enciclopedii.

Wikipedia în limba română Wikipedia în limba română (abreviată uneori „ro.wp”) a început în luna iulie 2003.

Versiunile inițiale ale paginii principale și ale primelor articole au fost scrise pe 12 iulie.

În 15 iulie Bogdan Stăncescu (cu numele de utilizator Gutza) a primit statutul de administrator și a început să traducă interfața din limba engleză.

Tot el a făcut primele eforturi de atragere a contribuitorilor, adresându-se prin e-mail mai multor universități și Academiei Române.

Aceste demersuri au fost curând remarcate de presă și au avut ca urmare publicarea unor articole de prezentare a Wikipediei.

Referitor la începuturile Wikipediei în limba română, Bogdan Stăncescu a mărturisit următoarele: Pe mine m-a încântat conceptul pe care l-am descoperit la Wikipedia în engleză și i-am întrebat pe cei de acolo cum aș putea să ajut la cultivarea site-ului în română.

Am și acum răspunsul în arhiva de mailuri: «Oh, you just want to be a sysop?

Done!» («Tot ce vrei este să fii un sysop?

S-a făcut!»).

Așa că m-am apucat de treabă.

Am tradus toată interfața — neașteptat de mult de lucru și tot au scăpat niște greșeli pe care mi le-au semnalat contribuitorii mai târziu — și m-am pus pe scris articole care să dea o formă și o direcție site-ului.

Până la sfârșitul aceluiași an Wikipedia în limba română avea deja nu mai puțin de 3.000 de articole și ocupa astfel locul 16 în clasamentul edițiilor Wikipediei.

Proiectul s-a dezvoltat în continuare ajungând la 10.000 de articole la 13 decembrie 2004, 50.000 de articole la 5 ianuarie 2007, depășind 100.000 de articole la data de 11 ianuarie 2008.

În prezent există aproximativ de articole la Wikipedia în limba română și circa de utilizatori înregistrați.

De-a lungul existenței sale Wikipedia în limba română s-a aflat în fața mai multor probleme.

Astfel, crearea automată a unei serii de proiecte în alte limbi, pe baza standardelor internaționale, a dus printre altele la apariția unei Wikipedii în limba moldovenească, urmare a faptului că această limbă avea în standardul ISO 639 codurile mo și mol, separate de limba română.

Acest proiect permitea inițial scrierea articolelor atât în alfabetul latin cât și în cel chirilic (forma moldovenească de dinainte de 1989), dar ca urmare a numărului foarte redus de articole funcționa în mare măsură ca un portal cu trimiteri spre Wikipedia în limba română.

După numeroase și aprinse discuții proiectul a fost în cele din urmă înghețat în anul 2006, pe baza faptului că limba moldovenească și limba română sunt identice și că nu s-au găsit vorbitori nativi ai acestei limbi care să dorească să contribuie în alfabetul chirilic.

În anul 2010 Wikipedia în limba română a trecut la utilizarea semnelor diacritice corecte din limba română, mai exact virgule sub ș și ț (care până atunci apăreau în mod greșit drept sedile).

Acest proces a putut fi în mare măsură automatizat, astfel încât dacă cineva scrie sau caută cu diacritice greșite, acestea sunt acum corectate automat.

Legislație În ciuda prejudecăților că Wikipedia în limba română ar trebui să se supună dreptului românesc, Fundația Wikimedia nu recunoaște altă legislație decât cea californiană și cea federală a SUA; fundația va da curs oricărei cereri de cooperare judiciară internațională în urma unui mandat judecătoresc recunoscut în statul California.

Drepturile de autor românești sunt valabile pe Wikipedia deoarece ele sunt recunoscute ca urmare a tratatelor internaționale la care SUA este parte—sigur, ele sunt recunoscute în măsura în care legislația SUA le recunoaște, iar asta poate avea unele diferențe, în plus sau în minus, față de legislația în vigoare în România.

Argumentul că Wikipedia în limba amhară ar fi supusă legislației Etiopiei s-a dovedit invalid; un administrator care a preferat legile Etiopiei (care condamnă homosexualitatea) politicilor Fundației Wikimedia (care interzic discriminarea homosexualilor) a fost blocat în mod permanent pe toate serverele Wikipediilor.

Fundația nu recunoaște legile etiopiene și nu se supune lor.

În mod similar, Wikipedia în limba persană nu se supune legislației Iranului, Wikipedia în limba chineză nu se supune legislației Chinei, iar Wikipedia în limba română nu se supune legislației României.

Wikipedia este proprietatea privată a Fundației Wikimedia.

În cultura populară Olga Tokarczuk (Premiul Nobel pentru literatură) afirmă în romanul ei Rătăcitorii că Wikipedia este un proiect minunat, dar scriitoarea precizează că este imposibil ca să fie scrise toate cunoștințele umane și suma experiențelor umane.

Însă unele afirmații pot induce în eroare, de exemplu „Oamenii pun pe Wikipedia tot ce știu ei” lasă impresia că Wikipedia s-ar baza pe cercetarea originală, nu pe cunoștințele culese din surse de încredere.

Note Vezi și Listă de Wikipedii Wikipedia:Wikipedist Wikipedia:Acoperire în presă Legături externe Situl oficial Wikipedia Lista Wikipediilor Cuvinte-valiză

Biologia este știința naturală care se ocupă cu studiul vieții și al tuturor organismelor vii.

Ca știință a vieții, biologia studiază organismele din punct de vedere structural, al proceselor chimice, al interacțiilor moleculare, al mecanismelor fiziologice, al dezvoltării și al evoluției.

În ciuda complexității acestei științe, există doar câteva concepte simple care stau la baza acesteia, și anume teoria celulară, evoluția, genetica și homeostazia.

Astfel, în teoria fundamentală a biologiei spune că celula este unitatea de bază a vieții, gena este unitatea de bază a eredității, iar evoluția este motivul pentru apariția sau extincția speciilor.

Organismele vii sunt sisteme termodinamice a căror supraviețuire se bazează pe transformarea continuă a energiei și pe descreșterea entropiei locale, cu scopul menținerii homeostaziei (stării de echilibru intern a unui organism).

Termenul a fost creat și introdus în știință in 1802 de către Jean-Baptiste de Lamarck și G.

Treviranus și provine din cuvintele grecești βίος / bios, « viață » și λόγος / logos, « cuvânt, discurs, știință ».

Cele mai vechi cunoștințe scrise din domeniul biologiei datează de la Aristotel și Teofrast.

Dintre personalitățile biologiei mondiale putem aminti pe G.L.L.

de Buffon, G.

Cuvier, J.H.

Fabre, Ernst Haeckel, Jean-Baptiste de Lamarck, Carl Linné, Charles Darwin, G.J.

Mendel, Th.

Schwann, H.

de Vries, Alfred Russel Wallace, A.

În prezent, este una dintre materiile standard de învățământ în școli și universități de pretutindeni, iar peste un milion de articole sunt publicate anual într-un număr mare de jurnale din domeniul biologiei și medicinei.

Subdomeniile sau ramurile biologiei sunt diverse și sunt definite în funcție de metodele de cercetare implicate și de sistemele biologice luate în studiu: biomatematica utilizează metode matematice cu scopul formulării unor modele cantitative, în timp ce biologia experimentală se bazează pe date empirice pentru validarea unor teorii propuse.

Astfel, se dorește înțelegerea mecanismelor vieții, modului în care aceasta a apărut și a evoluat din materie anorganică, lipsită de viață, în urmă cu aproximativ 4 miliarde de ani în urmă și motivul pentru care sistemele biologice au continuat să crească în complexitate.

Istorie Apariția termenului Termenul biologie este derivat din cuvântul grecesc , bios, „viață”, la care s-a alipit sufixul , -logia, „studiu”.

Versiunea în limba latină a termenului a fost utilizată pentru prima dată în anul 1736, când savantul suedez Carl Linnaeus (Carl von Linné) a folosit termenul biologi în lucrarea sa, Bibliotheca botanica.

Termenul a reapărut în anul 1766 în lucrarea Philosophiae naturalis sive physicae: tomus III, continens geologian, biologian, phytologian generalis, realizată de către Michael Christoph Hanov, discipolul lui Christian Wolff.

Prima variantă a termenului în limba germană, Biologie, a fost utilizat abia în anul 1771 în traducerea cărții lui Linné.

În 1797, Theodor Georg August Roose a utilizat denumirea într-o prefață a cărții sale, Grundzüge der Lehre van der Lebenskraft.

Karl Friedrich Burdach a folosit termenul într-un sens mai restrâns, indicând studiul ființei umane din punctul de vedere morfologic, fiziologic și psihologic (Propädeutik zum Studien der gesammten Heilkunst).